My World ...
My Kisses ...
My Fantasy ...
My Dream ...
My LOVE Story ...
My REVolution ...
...Hmm...
You're My EVERYTHING ...
venerdì 11 settembre 2009
martedì 8 settembre 2009
In viata risipim anii, iar la moarte cersim clipe.
V'ati gandit vreodata ca trecem prin viata fara sa ne dam seama?
Suntem mai tot timpul incruntati, suparati ... Oare din ce cauza?
Mi'am dat seama ca viata mea s'a ars degeaba pana acum...
Nu am realizat mai nimic...defapt...Nu am inteles mai nimic ...
Uff! Am fost prea ocupata sa invat, sa incerc sa nu dezamagesc persoanele dragi ...
Dar nu m'am gandit niciodata la cat de important e sa traiesti fiecare clipa ca si cum ar fii ultima ... Abia acum am realizat ca nu sunt nemuritoare, ca totul are un inceput, dar si un sfarsit...Care e tot mai aproape ...
Probabil ca tot ce am scris pana acum ti se pare o tampenie, probabil crezi ca am luat'o razna...
Si poate ca ai dreptate.
Dar azi, am revazut o cunostinta veche, o doamna cam la 52 de ani...Care mi'a dat de gandit spunandu'mi " Ei bine, ma bucur ca te'am revazut.Probabil maine nu o sa mai fiu...Nu se stie niciodata."
...voua cum vi s'a parut viata voastra pana acum?
Mie mi se pare ca timpul a trecut prea repede...
Suntem mai tot timpul incruntati, suparati ... Oare din ce cauza?
Mi'am dat seama ca viata mea s'a ars degeaba pana acum...
Nu am realizat mai nimic...defapt...Nu am inteles mai nimic ...
Uff! Am fost prea ocupata sa invat, sa incerc sa nu dezamagesc persoanele dragi ...
Dar nu m'am gandit niciodata la cat de important e sa traiesti fiecare clipa ca si cum ar fii ultima ... Abia acum am realizat ca nu sunt nemuritoare, ca totul are un inceput, dar si un sfarsit...Care e tot mai aproape ...
Probabil ca tot ce am scris pana acum ti se pare o tampenie, probabil crezi ca am luat'o razna...
Si poate ca ai dreptate.
Dar azi, am revazut o cunostinta veche, o doamna cam la 52 de ani...Care mi'a dat de gandit spunandu'mi " Ei bine, ma bucur ca te'am revazut.Probabil maine nu o sa mai fiu...Nu se stie niciodata."
...voua cum vi s'a parut viata voastra pana acum?
Mie mi se pare ca timpul a trecut prea repede...
Am scris iubire? .. Citeste disperare...
…Fiind departe, descpar ca te iubesc mai mult decat as fi crezut vreodata.E ca un vant care se ridica si dispare, care crezi ca e numai o adiere jucausa si deodata inima se pleaca in fata lui, la fel ca o salcie in furtuna.Te iubesc, inima a inimii mele, liniste unica in tot ce e agitatie, te iubesc pe tine, care auzi daca unei flori ii este sete si daca a obosit timpul, te iubesc si dragostea mea navaleste din mine ca pe o poarta deschisa chiar acum, spre o gradina necunoscuta.Iubirea e o floare al carui parfum te imbata, te face sa fii fericita si sa uiti toate peripetiile din trecut, iar fericirea e doar un amestec de iluzii,sperante,incredere in oameni si in tine insuti,apoi de dragoste si prietenie..”Da TE IUBESC…Am scris iubire?..Iarta..citeste disperare. Am scris iubire?..Iarta ..citeste speranta..Suntem uniti de-o acolada nevazuta intre pamant si stele si din maini lasam deseori in Univers sa cada perle de foc si argintate margele.Viata ne-a adunat in jurul ei pentru a fi partasi atat la fericire, cat si la durere.Sa fim totusi buni si sinceri si toate vor veni del a sine, pentru ca sufletul e sacru si viata inseamna vis, iar visul doar speranta.Incearca si gandeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine so dusa in intunericul fara fund al durerii.In jurul meu incep sa se prabuseasca incetul cu incetul ultimele fortarete ale sperantei. Afirmam ca suntem oameni?..Suntem doar niste roboti programati sa urmam intru-totul comenzile destinului.Ce-o hotari el!Nici lumea si nici noi, caci inaintea tuturor trece destinul si, impotriva lui, nu se poate lupta.Fiecare paseste pe aceste trepte ale vietii:fericire,tristete,moarte, simte si sufera pentru el insusi si pentru ceilalti.Toate aceste trepte constituie un carusel urias, infricosator, de fapt..totu-i un joc om care doar odata avem dreptul sa jucam si noi….
Textul de mai sus l'am extras dintr'o carte numita "Dramele Adolescentilor" ...
Povestea m'a impresionat foarte mult, pentru ca m'i se potriveste.
Si m'am gandit sa o postez :D.
Textul de mai sus l'am extras dintr'o carte numita "Dramele Adolescentilor" ...
Povestea m'a impresionat foarte mult, pentru ca m'i se potriveste.
Si m'am gandit sa o postez :D.
Te'ai intrebat vreodata ce este prietenia?
Te-ai întrebat vreodată ce este prietenia ?Din păcate nu avem o definiţie clară şi precisă în ceea ce priveşte subiectul « prieteniei ». Cel mai bine este să te gândeşti tu însuţi la ceea ce înseamnă şi pe cine poţi numi prieten.
Poate se vor întreba unii care este motivul articolului. « Ei bine », vorba unui domn profesor, unii oameni îşi uită angajamentele şi tind să uite şi trecutul unei prietenii.Asta mi-a dat de gândit şi uite aşa, după lungi şi amănunţite cercetări, am aflat câteva dintre posibilele răspunsuri la întrebarea mea :
1. Prietenia este umbra serii, care se înteţeşte odată cu apusul soarelui vieţii.
2. Prietenia este iubire fără aripi.
3. Prietenie. Încredere şi respect.
4. Prietenie. O ambarcaţiune suficient de mare pentru a duce doi când este vreme bună, dar numai unul când este vreme rea.
5. Prietenia este şantaj reciproc ridicat la nivel de iubire.
6. Prietenia este o plantă cu creştere lentă şi trebuie să îndure şi să reziste la şocurile adversităţii înainte de a fi îndreptăţită la acest apelativ.
7. Prietenie înseamnă să fii alături de prieteni nu când au dreptate, ci când greşesc.
8. Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele.
9. Prietenia este cu siguranţă cel mai bun balsam pentru durerile provocate de decepţiile din dragoste.
Poate se vor întreba unii care este motivul articolului. « Ei bine », vorba unui domn profesor, unii oameni îşi uită angajamentele şi tind să uite şi trecutul unei prietenii.Asta mi-a dat de gândit şi uite aşa, după lungi şi amănunţite cercetări, am aflat câteva dintre posibilele răspunsuri la întrebarea mea :
1. Prietenia este umbra serii, care se înteţeşte odată cu apusul soarelui vieţii.
2. Prietenia este iubire fără aripi.
3. Prietenie. Încredere şi respect.
4. Prietenie. O ambarcaţiune suficient de mare pentru a duce doi când este vreme bună, dar numai unul când este vreme rea.
5. Prietenia este şantaj reciproc ridicat la nivel de iubire.
6. Prietenia este o plantă cu creştere lentă şi trebuie să îndure şi să reziste la şocurile adversităţii înainte de a fi îndreptăţită la acest apelativ.
7. Prietenie înseamnă să fii alături de prieteni nu când au dreptate, ci când greşesc.
8. Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele.
9. Prietenia este cu siguranţă cel mai bun balsam pentru durerile provocate de decepţiile din dragoste.
10. Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate.
11. Prietenul nu iubeste prietenul ci obiectul prieteniei ...
12. Prietenia este la fel ca banii, este mai usor de facut decât de păstrat.
13. O prietenie adevarată este în viaţă ceea ce este o oază în pustiu: un colţ verde de umbra în infernul fierbinte şi galben al nisipului nestatornic.
14. Îmi place să ştiu totul despre noii mei prieteni, dar nimic despre cei vechi. (Oscar Wilde)
15. Prietenia este o delicată legătură a sufletelor printr-o armonie în cele mari şi bune
16. Prietenia este floarea unei clipe şi fructul timpului.
17. Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată.
18. Prietenia constă în a şti că ai un ajutor în plus şi un necaz în minus...
19. Prietenia este firul de aur care leagă inima întregii lumi.
....
Sper că v-am ajutat în vreun fel să aflaţi ce poate însemna o prietenie!
Sper că v-am ajutat în vreun fel să aflaţi ce poate însemna o prietenie!
lunedì 7 settembre 2009
Daca as fi avut timp...
Daca as fi avut timp nu te'as fi oprit nici o clipa langa mine, dar te'as fi sarutat pentru ultima oara.
Daca as fi avut timp, nu as fi lasat sa moara nici un fluture, nici un nor, nicio iubire si nicio soapta plina de dor.
Daca as fi avut timp te'as fi privit in ochii tai tulburi si caprui macar 3 secunde fara sa clipesc.
Daca as fi avut timp mi'as fi dat seamaa de minciunile tale mai devreme...
Daca as fi avut timp, as fi fost un om mai bun.Sau macar...as fi vrut.
Daca as fi avut timp, niciun esec nu ar fi acum in viata mea, dar ce farmec are intreaga aglomerare din mine daca nu am pentru ce sa plang, daca nu sufar ca apoi sa ma pot bucura pe deplin macar o clipa de tot ceea ce ma inconjoara?
Daca as avea timp... M'as uita in oglinda si mi'as spune :
NU fi trist.Bucura'te ca am avut timp sa fiu TU pentru ultima oara !
Daca as fi avut timp, nu as fi lasat sa moara nici un fluture, nici un nor, nicio iubire si nicio soapta plina de dor.
Daca as fi avut timp te'as fi privit in ochii tai tulburi si caprui macar 3 secunde fara sa clipesc.
Daca as fi avut timp mi'as fi dat seamaa de minciunile tale mai devreme...
Daca as fi avut timp, as fi fost un om mai bun.Sau macar...as fi vrut.
Daca as fi avut timp, niciun esec nu ar fi acum in viata mea, dar ce farmec are intreaga aglomerare din mine daca nu am pentru ce sa plang, daca nu sufar ca apoi sa ma pot bucura pe deplin macar o clipa de tot ceea ce ma inconjoara?
Daca as avea timp... M'as uita in oglinda si mi'as spune :
NU fi trist.Bucura'te ca am avut timp sa fiu TU pentru ultima oara !
Cum ar fi fost daca ...
Cum ar fi fost daca m-as fi intors atunci cand mi-ai spus sa plec, daca nu auzeam cuvintele
cum ma gonesc nemiloase, ci inima ta cum ma minte si ma cheama inapoi?
Cum ar fi fost daca lasam sa plang tare, si nu zambeam ipocrit a nepasare?
Cum ar fi fost daca iti asezai cerul langa cerul meu, daca mutai marea langa lacul meu,
daca pictai viata mea in culorile tale, daca viata ta o includea si pe a mea?
...am incercat sa aflu cum ar fi fost, visand. Si multe nopti la rand imi asezam capul pe perna,
adormeam cu tine in gand, incercand sa imi dau seama cum ar fi fost viata mea
cu tine aproape ...Imi doaream doar un vis care sa imi arate... Sa ma faca sa inteleg. Iar in cele din urma, am crezut ca am aflat.
Dar timpul a trecut si de fapt ... Nu stiu cum ar fi fost daca ... Nu stiu cum ar fi fost cu tine pana mai tarziu in viata mea ... Si nici macar in vis nu am putut afla.
cum ma gonesc nemiloase, ci inima ta cum ma minte si ma cheama inapoi?
Cum ar fi fost daca lasam sa plang tare, si nu zambeam ipocrit a nepasare?
Cum ar fi fost daca iti asezai cerul langa cerul meu, daca mutai marea langa lacul meu,
daca pictai viata mea in culorile tale, daca viata ta o includea si pe a mea?
...am incercat sa aflu cum ar fi fost, visand. Si multe nopti la rand imi asezam capul pe perna,
adormeam cu tine in gand, incercand sa imi dau seama cum ar fi fost viata mea
cu tine aproape ...Imi doaream doar un vis care sa imi arate... Sa ma faca sa inteleg. Iar in cele din urma, am crezut ca am aflat.
Dar timpul a trecut si de fapt ... Nu stiu cum ar fi fost daca ... Nu stiu cum ar fi fost cu tine pana mai tarziu in viata mea ... Si nici macar in vis nu am putut afla.
De azi nu mai gandesc!
Nu te gandi la un elefant roz. Poti? Daca nu, citeste mai departe. Mintea ne zboara adeseori la ganduri mai mult sau mai putin placute. Adeseori ne lasam prada unor rationamente care ne dauneaza. Povestea drobului ce urma sa cada pare a descrie tragismul vietii noastre. Ne pierdem in nimicuri, in proiectii, ganduri legate de viitor, ne balacim in trecut, refuzand sa il lasam sa moara. Analizam si reanalizam acele momente in care am simtit durere sau evadam in evenimente fericite, dar decedate de fiecare data cand prezentul nu ne mai este culcus cald. In aceasta cursa intre trecut si viitor, uitam sa ne oprim, sa ne tragem rasulfarea si sa pretuim momentul prezent. Multi spun ca motto-ul lor in viata este sa traiasca clipa si tocmai aceia uita sa traiasca. Avizi dupa senzational, dupa emotii puternice, ei uita ca sensul vietii este mult mai simplu, dar ca l-au uitat intr-o gara ascunsa prin care trenul lor nu va mai trece prea curand sau poate niciodata. Uita sa traiasca, pentru ca nu stiu ce inseamna a trai.
Ok, esti pe punctul de a lua o decizie. E ceva important si esti sigura ca iti va influenta viitorul. Eziti, te pierzi in amanunte si te gandesti la ce s-ar putea intampla mai rau. Drobul acela nu va cadea decat daca il vei impinge tu prin gandurile tale. Poate ca trezesti mereu la viata trecutul, iar acesta se rascoleste, se razbuna, nu iti da pace. Te pedepseste pentru ca uiti sa traiesti aici si acum. Si daca tu nu traiesti, atunci cine o va face in locul tau? Acorda-ti un minut pe zi pentru a nu te mai gandi la absolut nimic. Crezi ca poti? Inchide ochii si evadeaza din gandire. E un exercitiu extrem de eficient pentru a arunca la gunoi acele mici ganduri sacaitoare care se agata de tine. De azi nu mai gandesc, am zis. Gandurile imi apartin si de ce le-as permite sa se intoarca impotriva mea? De ce mi-as lasa propria minte sa ma zguduie cand pot sa separ graul de neghina, pastrand doar acele ganduri care ma ajuta sa ma impac cu trecutul, sa imi cladesc viitorul, traind clipa in toata splendoarea ei? Sa fii prezent in fiecare moment al vietii tale e cu adevarat dificil, dar numai astfel vom putea afirma vreodata ca am trait. De ce sa imi pierd timpul analizand si reanalizand? Chiar si expresia “a pierde timpul” are ceva tragic in ea. Timpul acela imi apartinea, iar eu l-am ipotecat, sperand ca prin cainta voi recapata ceva ce era numai si numai al meu.
Nu zic sa ne eliberam de ratiune, ci sa o folosim numai in acord cu dorintele, visele, aspiratiile noastre. Daca simti ca esti prinsa de un moment din trecut, analizeaza. Ai dreptul de a iti afla greaseala si ai responsabilitatea de a nu o mai repeta. Odata ce ai aflat motivul pentru care ai avut acel moment de cumpana, lasa-l sa se odihneasca in pace. El nu va reaparea decat daca tu vei perserva in greseala. Poate traiesti mereu in viitor. Te simti intemnitata in prezent si crezi ca maretia dorintelor tale te poate elibera. Nimic din ceea ce iti imaginezi nu se va intampla, daca nu iti asterni patul inca de pe acum, din prezent. Esti prezenta in timp ce imi citesti randurile? Ai trait vreun sentiment citind articolul? Au avut cuvintele mele vreo rezonanta? Daca am reusit sa iti rapesc cateva clipe intregi, atunci considera-le castigate. Poate ai vizualizat inca de la inceput elefantelul acela. Nu ai putut sa iti stapanesti gandurile, desi iti doreai si poate ca nu e prima data. Acesta era talcul, acelei propozitii aparent fara noima. Ai grija ca orice actiune se poate transforma in deprindere, iar deprinderile dau seama de tine ca persoana. Si inclinatia de a intelege “da” acolo unde ti se spune “nu” este o problema.
Ok, esti pe punctul de a lua o decizie. E ceva important si esti sigura ca iti va influenta viitorul. Eziti, te pierzi in amanunte si te gandesti la ce s-ar putea intampla mai rau. Drobul acela nu va cadea decat daca il vei impinge tu prin gandurile tale. Poate ca trezesti mereu la viata trecutul, iar acesta se rascoleste, se razbuna, nu iti da pace. Te pedepseste pentru ca uiti sa traiesti aici si acum. Si daca tu nu traiesti, atunci cine o va face in locul tau? Acorda-ti un minut pe zi pentru a nu te mai gandi la absolut nimic. Crezi ca poti? Inchide ochii si evadeaza din gandire. E un exercitiu extrem de eficient pentru a arunca la gunoi acele mici ganduri sacaitoare care se agata de tine. De azi nu mai gandesc, am zis. Gandurile imi apartin si de ce le-as permite sa se intoarca impotriva mea? De ce mi-as lasa propria minte sa ma zguduie cand pot sa separ graul de neghina, pastrand doar acele ganduri care ma ajuta sa ma impac cu trecutul, sa imi cladesc viitorul, traind clipa in toata splendoarea ei? Sa fii prezent in fiecare moment al vietii tale e cu adevarat dificil, dar numai astfel vom putea afirma vreodata ca am trait. De ce sa imi pierd timpul analizand si reanalizand? Chiar si expresia “a pierde timpul” are ceva tragic in ea. Timpul acela imi apartinea, iar eu l-am ipotecat, sperand ca prin cainta voi recapata ceva ce era numai si numai al meu.
Nu zic sa ne eliberam de ratiune, ci sa o folosim numai in acord cu dorintele, visele, aspiratiile noastre. Daca simti ca esti prinsa de un moment din trecut, analizeaza. Ai dreptul de a iti afla greaseala si ai responsabilitatea de a nu o mai repeta. Odata ce ai aflat motivul pentru care ai avut acel moment de cumpana, lasa-l sa se odihneasca in pace. El nu va reaparea decat daca tu vei perserva in greseala. Poate traiesti mereu in viitor. Te simti intemnitata in prezent si crezi ca maretia dorintelor tale te poate elibera. Nimic din ceea ce iti imaginezi nu se va intampla, daca nu iti asterni patul inca de pe acum, din prezent. Esti prezenta in timp ce imi citesti randurile? Ai trait vreun sentiment citind articolul? Au avut cuvintele mele vreo rezonanta? Daca am reusit sa iti rapesc cateva clipe intregi, atunci considera-le castigate. Poate ai vizualizat inca de la inceput elefantelul acela. Nu ai putut sa iti stapanesti gandurile, desi iti doreai si poate ca nu e prima data. Acesta era talcul, acelei propozitii aparent fara noima. Ai grija ca orice actiune se poate transforma in deprindere, iar deprinderile dau seama de tine ca persoana. Si inclinatia de a intelege “da” acolo unde ti se spune “nu” este o problema.
Iscriviti a:
Post (Atom)
